Trei mari dezavantaje ale muncii de acasă și cum pot fi contracarate

Se spune că în orice rău este și un bine, iar asta o demonstrează inclusiv pandemia cu care încă ne confruntăm în această perioadă. Odată cu ea, a luat amploare un fenomen care s-a răspândit cu rapiditate, acela al muncii de la distanță – remote work, cum i se mai spune. Angajați și angajatori deopotrivă s-au întrecut în a vorbi despre avantajele deosebite și nebănuite pe care le are munca de la distanță, despre reducerea cheltuielilor, despre posibilitatea de a munci din orice colț al lumii câtă vreme ai acces la internet sau despre timpul scutit de deplasare la și de la muncă pe care oamenii îl pot folosi în cu totul alte scopuri.

Pe măsură ce lucrurile s-au mai așezat și entuziasmul s-a mai domolit, atât angajații, cât și angajatorii au început să vadă că medalia are și un revers și că tot ceea ce părea roz și frumos prezintă și dezavantaje.

În tot acest proces de muncă la distanță, multe companii care s-au confruntat cu disfuncționalități la nivel de lucru în echipă, cu incapacitatea de a supraveghea activitatea angajaților, cu randamentul tot mai scăzut al acestora, care odată intrați în rutina lucrului de la domiciliu, sunt distrași și de alte activități și nu mai au randamentul promițător de la început.

Munca de acasă s-a dovedit și mai dezavantajoasă pentru cei care au deschis o afacere pentru că nu au apucat să își cunoască bine angajații și să creeze un colectiv pe care să poată miza în vedea bunei desfășurări a activității. În cazul lor, remote work este ceva de care mai degrabă s-ar lipsi.

Iată așadar care sunt cele mai mari trei dezavantaje ale muncii la domiciliu și cum pot fi ele contracarate:

1. Se pierde sentimentul de apartenență și camaraderie Când lucrează de unul singur, doar cu ecranul unui laptop în față omul se rupe complet de obișnuita agitație de la birou. Comunicarea între membrii echipei sau între lideri și echipele lor poate fi afectată în timp de imposibilitatea de a pune întrebări pe loc, de a schimba verbal informații, de a face rapid o eventuală ședință urgentă etc. Angajații pierd sentimentul de apartenență la firma pentru care lucrează, dar și la echipa din care teoretic fac parte. De aceea, să își schimbe locul de muncă pentru prima ofertă financiară mai bună care li se oferă va fi mult mai ușor dacă nu se mai simt atașați de altceva decât de laptopul de pe care își fac treaba. Nefiind mereu alături de oameni, nu mai simt acea camaraderie care se leagă în colectivitățile umane, îndeosebi atunci când fizic se împarte un anumit spațiu în care se împărtășesc anumite experiențe.

Ce este de făcut? Dacă munca la domiciliu rămâne și în aceste condiții preferata angajatorului, este important ca acesta să reunească periodic echipa, fizic, oferindu-le astfel oamenilor șansa să petreacă mai mult timp lucrând împreună în același spațiu. Doar așa vor rămâne în contact unii cu alții. Închirierea de birouri flexibile în acest scop poate fi soluția optimă pentru a menține un echilibru între munca la distanță și aspectele negative pe care aceasta le produce.

2. Comunicarea cu echipa devine defectuoasă   Oamenii la locul de muncă își rezolvă unii altora diferite probleme, își oferă explicații, își împărtășesc experiențe și se ajută reciproc. Deseori verbal, pe loc. Sigur că de acasă poți folosi orice căsuță de dialog dintr-o aplicație pe care o folosești pentru comunicare, dar nu mereu primești răspunsul imediat. Totul depinde de când vede celălalt mesajul și când găsește timp să tasteze pentru tine răspunsul de care ai nevoie. Cei ce lucrează la distanță trebuie să echilibreze diverse fluxuri de comunicare, aproape copleșitoare. Există aplicații de mesagerie instantanee, software de apeluri video, instrumente de gestionare a proiectelor și, bineînțeles, omniprezentul e-mail. Cu atât sunt mai multe canale de verificat, cu atât mai pertinente devin îngrijorările managerilor și ale angajatorilor față de randament și față de faptul că informațiile le scapă angajaților printre degete.

Ce este de făcut? Pe lângă întâlnirile regulate pentru consolidarea echipei, este foarte important ca angajații să fie bine instruiți, să aibă acces permanent la orice posibile informații de care ar avea nevoie rapid, astfel încât să nu consume inutil timp și energie pentru a afla soluția la o problemă cu care se confruntă. Desigur, prezența la birou fie și pentru jumătate din programul de lucru poate fi un alt mod de a preîntâmpina apariția unor astfel de probleme, dar asta depinde mult de ce mod de lucru a fost negociat cu fiecare angajat în parte.

3. Scăderea simțitoare a randamentului și productivității. Să lucreze fără a fi supravegheați este pentru unii ceva ce li se potrivește mănușă. Alții însă se pot relaxa într-atât, încât să nu mai poată realiza că sunt totuși angajați. Fără să vrea, devin ușor victime ale unor distracții precum conversațiile din cafeneaua în care se opresc să lucreze, tentația de a urmări un documentar, de a duce gunoiul și a spăla vasele într-o pauză, dacă sunt acasă, sau de a vorbi mai mult la telefon cu o prietenă sau o rudă, dacă ies pe balcon într-o pauză de țigară. Nu mai vorbim de ademenitorul frigider care stă în apropiere plin cu fel și fel de bunătăți care așteaptă să fie mâncate din oră în oră.

Ce este de făcut? O soluție la îndemână este impunerea unei norme de lucru și a unor termene limită de finalizare a sarcinilor pe zile sau chiar pe ore. Acesta este un efort suplimentar din partea coordonatorului de echipe care trebuie să planifice totul în amănunt și să urmărească în mod constant în ce măsură au fost respectate condițiile stabilite. Nerespectarea normelor ar putea atrage însă sancțiuni nedorite pentru angajați, ceea ce ar duce în mod inevitabil la tensiuni care pot genera consecințe neplăcute. În timp, se poate face însă o triere a angajaților care dau randament de acasă față de cei care sunt mult mai productivi dacă vin la serviciu și s-ar putea acționa în consecință.

În toate cele trei situații, dar și în altele de acest gen, se poate lesne observa că renunțarea definitivă la un spațiu de lucru comun este imposibilă. Oamenii sunt diferiți, joburile sunt diferite, nevoile angajaților și ale angajatorilor sunt diferite, iar toate acestea fac aproape imposibilă armonizarea tuturor prin păstrarea distanței sau prin menținerea comunicării la nivel exclusiv digital prin mijloacele tehnologice pe care le avem la îndemână. Munca la birou rămâne deocamdată o necesitate.